Pozițiile coaliției semafor sunt divergente atunci când vine vorba de politica fiscală – asemenea unui semafor cu culorile sale variate. Însă acum, experții economici îl pun sub presiune pe ministrul finanțelor, prin propunerea unei reforme a frânei datoriei.

La cel mai înalt nivel al dezbaterii politice, președintele FDP, Christian Lindner, discută despre finanțarea investițiilor, ușurărilor și ajutorului internațional în contextul frânei datoriei. Pentru el, aceasta nu este doar o obligație constituțională, ci și una dictată de rațiunea economică.

Pentru prima dată de la începutul pandemiei de coronavirus, în acest an guvernul federal va respecta limita de îndatorare. Pentru Lindner, acesta este un mic lux care îi permite să se confrunte cu partenerii săi de coaliție, SPD și Verzii.

Totuși, Lindner se bate singur pentru frâna datoriei, în timp ce marți dimineața cei cinci „înțelepți ai economiei” au publicat o propunere de reformă pentru frâna datoriei. În același timp, Fondul Monetar Internațional (FMI) critică reglementările germane privind datoriile.

Consiliul de Experți propune ca, în perioadele de îndatorare publică redusă, să fie autorizate cheltuieli deficitare mai mari de către stat. De asemenea, procedura de ajustare ciclică a economiei va fi modificată și tranziția către reglementarea datoriei în caz de urgență va fi mai lină.

Acest lucru ar putea oferi guvernului federal un spațiu bugetar suplimentar de peste 50 de miliarde de euro până în 2027. Propunerile Consiliului de Experți vor reaprinde dezbaterea cu privire la justificarea regulei datoriei publice.

Experții economici, care sunt divizați în pozițiile lor de politică fiscală aproape la fel ca și coaliția semaforului, au găsit totuși o poziție comună cu privire la frâna datoriei.

Acest lucru ar putea fi, de asemenea, un semnal pentru politicieni. Economiştii provoacă cele mai mari controverse în propunerile lor de reformă, cum ar fi ideea de a excepta în general investiţiile de la regulă. Cu toate acestea, ei solicită modificări ample în Constituție.

Pe lângă FDP, ar trebui să fie de acord și Uniunea, ceea ce în prezent pare improbabil. Cu toate acestea, președinta Consiliului de Experți, Monika Schnitzer, face lobby pentru ca propunerile să crească flexibilitatea politicii fiscale și să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice. Propunerea include în detaliu:

1. Flexibilität der Neuverschuldung je nach Schuldenstand

În timpuri normale, frâna datoriei permite o împrumutare anuală de 0,35 procente din Produsul Intern Brut. Consiliul de Experți consideră acest lucru prea inflexibil, deoarece investițiile sunt astfel "inutil" limitate. Sub anumite condiții, cum ar fi o creștere economică mai mare sau dobânzi scăzute, sunt posibile "cote de îndatorare mai sustenabile".

Cota datoriei indică datoria totală în raport cu performanța economică. În prezent, Germania este la 64 la sută. Propunerea prevede trei scenarii: Dacă cota datoriei este sub 60 la sută, se permite o împrumutare anuală de un procent. Dacă cota datoriei depășește 60 la sută, se permite o îndatorare de 0,5 procent. Dacă cota datoriei depășește 90 la sută, se revine la rata inițială de împrumut de 0,35 procent.

Potrivit simulărilor Consiliului, această reformă ar duce la reducerea ratei datoriei la 59 procente până în 2070. Fără reformă, reglementarea existentă ar cauza scăderea cotei la sub 30 de procente.

2. Übergangsregelung nach Krisen

În prezent, conform regulilor privind frâna datoriei, crizele se încheie întotdeauna la 31 decembrie al fiecărui an. Constituția stabilește că Bundestagul poate declara o stare de urgență - așa cum s-a întâmplat în ultimii ani din cauza pandemiilor sau preocupărilor privind securitatea energiei.

Totuși, starea de urgență poate fi decretată doar pentru un an. Începând cu 1 ianuarie, nivelul permis al îndatorării scade din nou la 0,35 procente. Totuși, efectele șocurilor nu se încheie niciodată brusc. Chiar dacă se atenuează rapid, ele se întind pe durata anilor.

Consiliul de Experți propune astfel o fază de tranziție după o situație de urgență. "Crizele adesea au efecte notabile chiar și atunci când cauza primară a fost deja depășită", spun experții economici. Faza de tranziție ar putea dura fie patru ani, în care împrumuturile permise sunt reduse anual cu 0,5 puncte procentuale, fie trei ani, cu o reducere liniară a împrumuturilor în fiecare an la 0,35 procente.

Această reformă creează spațiu fiscal și întărește în același timp regula datoriei, deoarece se evită discuții repetate despre declararea din nou a unei stări de urgență. Economii de toate orientările s-au pronunțat deja în favoarea acestui mecanism de tranziție.

3. Konjunkturkomponente

Regula celor 0,35 procente nu guvernează doar noua îndatorare anuală, ci se ajustează în funcție de situația economică: în fazele proaste sunt posibile datorii mai mari, în cele bune, mai puține. Acest lucru îi permite guvernului să reacționeze la fluctuațiile conjuncturale și îl obligă să economisească pentru vremuri mai grele. Decisivă pentru calcul este abaterea evoluției economice de la utilizarea normală, adică de la potențialul economiei germane.

Estimarea acestei mărimi este însă considerată perimată din perspectiva experților economici și a multor alți economiști. O reformă este prevăzută în contractul de coaliție și ar putea fi implementată fără modificarea Legii fundamentale. În timpul unui atelier economic în ultimele luni, guvernul federal a adunat mai multe propuneri, care însă diferă semnificativ una de alta.

Marja de flexibilitate pe care o oferă în prezent se situează între câteva miliarde și o sumă mai mare de ordinul zecilor de miliarde