Europa s-a săturat. Prea mult timp a depins UE de tehnologiile americane. Acum, Uniunea lansează cel mai ambițios proiect spațial din ultimul deceniu: Iris², o rețea de sateliți care promite Europei comunicații autonome, sigure și de ultimă generație – și, în același timp, intră în competiție cu Starlink-ul lui Elon Musk. Preț: 10,6 miliarde de euro. Dar misiunea ascunde mai mult decât tehnologie: este vorba despre putere, inovație și viitorul Europei în explorarea spațiului.
Pokerul miliardar: Europa mizează totul pe o singură carte
Cu Iris², UE planifică să plaseze 290 de sateliți pe orbite joase și medii ale Pământului. Scop: o rețea care să ofere comunicații ultra-rapide atât cetățenilor, cât și guvernelor. Pentru Comisia Europeană, proiectul este o cheie către autonomia strategică. Timo Pesonen, director general pentru apărare și spațiu, o exprimă clar: „Conectivitatea autonomă și sigură este esențială pentru Europa.”
Drumul către acest reper a fost anevoios. Bugetul inițial de 6 miliarde de euro a fost literalmente pulverizat, costurile finale au explodat la 10,6 miliarde de euro. 61 la sută din această sumă o suportă statele membre ale UE, în timp ce restul este acoperit de un consorțiu industrial numit SpaceRise – condus de companii precum Eutelsat, Hispasat și SES.
SpaceRise: Cine riscă, câștigă?
În prim-plan se află sectorul privat: Eutelsat, unul dintre cei mai mari investitori, contribuie singur cu 2 miliarde de euro. Pentru compania franceză deja îndatorată, Iris² este un act de echilibru. CEO Eva Berneke vede lucrurile pragmatic: „Obținem acces la tehnologii finanțate în mare parte din fonduri publice.”
Doch Iris² nu este doar un proiect de prestigiu. Acesta ar trebui să scoată și industria spațială europeană din criză. Trecerea de la sateliți geostaționari mari la constelații mai mici, flexibile în orbită joasă a Pământului a afectat grav companii precum Airbus și Thales. În ultimele luni, ambele companii au anunțat mii de concedieri.
Starlink în vizor: Musk, îmbracă-te bine
În timp ce Musk face furori la nivel mondial cu peste 6.000 de sateliți Starlink, Europa rămâne în urmă. Potrivit unui raport al fostului premier italian Mario Draghi, veniturile comerciale și cele legate de export ale spațiului european sunt la un nivel minim - comparabil cu cel din 2009. „Există riscul să pierdem poziția de lider în sectorul spațial”, avertizează Josef Aschbacher, directorul general al Agenției Spațiale Europene ESA.
Iris² ar putea semnala schimbarea aici. Pe lângă serviciile comerciale de bandă largă, rețeaua ar trebui să sprijine guvernele în situații de criză și apărare. Inovație, competitivitate, locuri de muncă - toate acestea le promite programul. Dar concurența nu doarme. Musk rămâne un factor disruptiv pentru furnizorii europeni.
Problema puterii: Cine beneficiază?
Colaborarea dintre Franța și Germania, tradițional greii în domeniul spațial european, a arătat deja fisuri în proiectul Iris². Germania și-a exprimat preocupările privind costurile și distribuția muncii. Totuși, Philippe Baptiste, președintele agenției spațiale franceze CNES, subliniază: „Nu există nicio garanție că companiile franceze vor primi partea leului din muncă.” În schimb, piața decide. „Cine oferă cele mai bune oferte, câștigă.”
Dieser marktorientierte Ansatz mag zwar fair klingen, könnte jedoch Spannungen in der EU weiter verschärfen. Besonders für Länder wie Deutschland bleibt abzuwarten, wie groß ihr Anteil am Kuchen sein wird.
Revenirea Europei în spațiu?
Pentru UE, Iris² este mai mult decât un program de sateliți – este o provocare. Pentru Musk, pentru dependențe și pentru propria oboseală în inovare. Cursa a început, iar Europa pariază totul pe această nouă constelație.
Rămâne de văzut dacă Iris² are cu adevărat ceea ce este necesar pentru a provoca Starlink. Dar un lucru este sigur: primul pas spre independență a fost făcut. Și Elon Musk va trebui să urmărească Europa mai atent în oglinda retrovizoare pe viitor.
