„O mare personalitate, domnul Arnault,” a declarat odată Donald Trump în holul Trump Tower din Manhattan. Era 2017, iar Bernard Arnault, CEO-ul gigantului de lux LVMH, dădea mâna cu președintele proaspăt ales – o imagine puternică, care arăta simbioza dintre putere și afaceri. Acum, la opt ani distanță, industria luxului se confruntă din nou cu provocarea de a naviga în cazul unui posibil al doilea mandat Trump.
Amenințarea? Tarife de până la 20% pe importurile europene.
O piață cu potențial de aur
SUA sunt cea mai mare piață unică pentru bunuri de lux la nivel mondial. Potrivit Bain și Altagamma, cumpărătorii americani au generat împreună în 2023 și 2024 aproximativ 86 de miliarde de euro în venituri. Pentru uriașii din industrie ca LVMH (Louis Vuitton, Moët Hennessy), piața reprezintă aproape un sfert din veniturile lor globale. Kering (Gucci, Saint Laurent) și Hermès beneficiază, de asemenea, în mare măsură de apetitul de cumpărare al americanilor. Însă, în timp ce Europa produce, America cumpără – iar tarifele ar putea amenința acest echilibru.
Trump și puterea relațiilor
Legăturile strânse ale lui Arnault cu Trump s-ar putea dovedi din nou utile. Deja în timpul primului mandat al lui Trump, CEO-ul LVMH a jucat „cartea personală”: o întâlnire la Mar-a-Lago aici, deschiderea unei fabrici Louis Vuitton în Texas acolo. „Cu Trump, lucrurile merg de la om la om”, a spus un insider. O abordare care, se pare, funcționează.
LVMH investește de asemenea puternic în lobby: Din 2018 aproape două milioane de dolari au fost direcționați către grupul Washington S-3, al cărui influent Martin Delgado este strâns conectat cu cercurile republicane. Totuși, și alți giganți de lux bagă adânc mâna în buzunar. Chanel, de exemplu, a cheltuit peste 240.000 de dolari pentru lobby de la 2019.
Lux și taxe vamale: Cine plătește prețul?
Sollte taxe vamale să fie impuse, se va vedea dacă industria poate transfera costurile către clienții săi bogați. „O geantă Hermès-Kelly probabil nu se va vinde mai puțin doar pentru că este cu 15% mai scumpă“, explică un expert din industrie. Situația este diferită pentru cumpărătorii din clasa medie, care își permit luxul cu greu.
Creșterea prețurilor nu este însă o provocare nouă: Între 2020 și 2023, prețurile pentru gențile Chanel și Dior au crescut cu peste 50%. Dar se pare că pragul de suportabilitate a fost atins. Claudia D’Arpizio de la Bain avertizează: „Creșteri anuale ale prețurilor de 20 la sută sunt imposibile.”
Relocarea producției?
Un pas radical ar fi relocarea unităților de producție în SUA. Totuși, această idee nu este doar nepractică, ci ar putea submina și autenticitatea mărcii. „Abilitățile artizanale care există în Italia și Franța nu există în afara Europei,” subliniază D’Arpizio.
O încercare de îmbuteliere a coniacului Hennessy în China a eșuat recent din cauza grevelor muncitorilor. Și mărcile mai mici ar putea fi forțate să exploreze alte piețe în afara SUA din cauza costurilor în creștere.
Speranță într-o monedă puternică
O rază de speranță rămâne turismul de cumpărături: americanii care călătoresc în Europa ar putea continua să cumpere masiv datorită unui dolar puternic. „Mulți manageri de lux cred că nu vor fi afectați direct de tarifele lui Trump”, spune Jean Danjou, analist la Oddo BHF. Totuși, incertitudinea rămâne – și cu ea îngrijorarea unei crize globale de creștere.
