Casual de afaceri: Industria cravatelor în vâltoarea relaxării

Mătasea schimbării se mai întinde încă, însă nodul industriei cravatelor arată din ce în ce mai multă lărgire. O schimbare semnificativă în sectorul îmbrăcămintei confirmă tendința spre lejeritate. Cifrele vorbesc limpede: un regres al importurilor de cravate în Germania cu două treimi în decurs de zece ani, mai exact de la 14,4 milioane de bucăți în 2014 la circa 4,8 milioane în anul 2023, se prefigurează o evoluție care aruncă o lumină asupra codurilor vestimentare schimbate în lumea profesională. Și mai accentuat se manifestă aceasta în export, care a scăzut cu aproximativ 60 la sută de la 5,2 milioane la 2,1 milioane. Cu toate aceste cifre, Ascot, un specialist în cravate de mătase de lux și bastionul producției locale de cravate, navighează cu perseverență prin apele tumultoase ale industriei modei. Jan Moese, CEO-ul companiei din Krefeld, vede în internaționalizare și într-o diversificare strategică barca de salvare pentru firma cu tradiție, care a inclus în portofoliu și accesorii pentru bărbați. Deplasarea către casualwear și creșterea muncii de acasă fac consumul de cravate să scadă. Impactul acestor mișcări se reflectă nu numai în statisticile, ci și în peisajul în care numeroși producători germani de cravate și-au închis porțile. Experții caută explicații în istoria Silicon Valley din anii 1970 și în antreprenorii care au modelat stilul. Alții atrag atenția asupra avangardiștilor stilistici precum Giorgio Armani, care a reinterpretat costumul. Între timp, cravata, un vestigiu colorat din epoca barocului, rămâne adesea discutată în funcția ei, dar de necontestat însemnătatea ei istorică. Adelheid Rasche, o expertă în istoria îmbrăcămintei, explică cravata ca fiind odată o parte esențială a costumului tripartit masculin. Astăzi poate că și-a pierdut semnificația practică, dar în lumea sartorialismului fiecare detaliu este prețuit. Chiar și în bastioanele conservatoare ale lumii financiare, utilizarea cravatelor devine mai lejeră. Recomandările tradiționale pentru o înfățișare formală cedează în fața unei decizii individuale, situaționale. La Munich Re, de exemplu, președintele executiv Joachim Wenning este acum văzut și fără accesoriul odată obligatoriu, un semn clar al schimbării etichetei în afaceri.