Fă cele mai bune investiții ale vieții tale
De la 2 Euro asigurați Slovenia Spitale
Curs
Valoarea actuală a Spitale în Slovenia este 13,76 milioane per one people. Spitale în Slovenia a scăzut la 13,76 milioane per one people pe 01.12.2021, după ce a fost 13,79 milioane per one people pe 01.12.2020. Între 31.12.1980 și 31.12.2021, PIB-ul mediu în Slovenia a fost de 13,06 milioane per one people. Valoarea maximă istorică a fost atinsă pe 31.12.2004 cu 14,52 milioane per one people, în timp ce cea mai mică valoare a fost înregistrată pe 31.12.1990 cu 11,01 milioane per one people.
Spitale ·
3 ani
5 ani
10 ani
25 de ani
Max
Spitale | |
---|---|
01.12.1980 | 12,10 milioane per one people |
01.12.1982 | 12,04 milioane per one people |
01.12.1984 | 11,90 milioane per one people |
01.12.1985 | 11,85 milioane per one people |
01.12.1986 | 11,19 milioane per one people |
01.12.1987 | 11,06 milioane per one people |
01.12.1988 | 11,03 milioane per one people |
01.12.1989 | 11,02 milioane per one people |
01.12.1990 | 11,01 milioane per one people |
01.12.1991 | 11,50 milioane per one people |
01.12.1992 | 12,02 milioane per one people |
01.12.1993 | 12,05 milioane per one people |
01.12.1994 | 12,06 milioane per one people |
01.12.1995 | 12,06 milioane per one people |
01.12.1996 | 12,07 milioane per one people |
01.12.1997 | 12,08 milioane per one people |
01.12.1998 | 13,12 milioane per one people |
01.12.1999 | 13,62 milioane per one people |
01.12.2000 | 13,58 milioane per one people |
01.12.2001 | 13,55 milioane per one people |
01.12.2002 | 13,54 milioane per one people |
01.12.2003 | 13,53 milioane per one people |
01.12.2004 | 14,52 milioane per one people |
01.12.2005 | 14,50 milioane per one people |
01.12.2006 | 14,45 milioane per one people |
01.12.2007 | 14,37 milioane per one people |
01.12.2008 | 14,35 milioane per one people |
01.12.2009 | 14,22 milioane per one people |
01.12.2010 | 14,16 milioane per one people |
01.12.2011 | 14,13 milioane per one people |
01.12.2012 | 14,10 milioane per one people |
01.12.2013 | 14,08 milioane per one people |
01.12.2014 | 14,06 milioane per one people |
01.12.2015 | 14,05 milioane per one people |
01.12.2016 | 14,04 milioane per one people |
01.12.2017 | 14,03 milioane per one people |
01.12.2018 | 13,98 milioane per one people |
01.12.2019 | 13,89 milioane per one people |
01.12.2020 | 13,79 milioane per one people |
01.12.2021 | 13,76 milioane per one people |
Spitale Istoric
Data | Valoare |
---|---|
01.12.2021 | 13,76 milioane per one people |
01.12.2020 | 13,79 milioane per one people |
01.12.2019 | 13,89 milioane per one people |
01.12.2018 | 13,98 milioane per one people |
01.12.2017 | 14,03 milioane per one people |
01.12.2016 | 14,04 milioane per one people |
01.12.2015 | 14,05 milioane per one people |
01.12.2014 | 14,06 milioane per one people |
01.12.2013 | 14,08 milioane per one people |
01.12.2012 | 14,1 milioane per one people |
Indicatori macro similari pentru Spitale
Nume | Actual | Anterior | Frecvență |
---|---|---|---|
🇸🇮 asistente medicale | 10,63 per 1000 people | 10,44 per 1000 people | Anual |
🇸🇮 Medici | 3,37 per 1000 people | 3,32 per 1000 people | Anual |
🇸🇮 Paturi de spital | 4,25 per 1000 people | 4,28 per 1000 people | Anual |
🇸🇮 paturi de terapie intensivă | 4,13 per 1000 people | 4,13 per 1000 people | Anual |
Pagini macro pentru alte țări în Europa
- 🇦🇱Albania
- 🇦🇹Austria
- 🇧🇾Belarus
- 🇧🇪Belgia
- 🇧🇦Bosnia și Herțegovina
- 🇧🇬Bulgaria
- 🇭🇷Croația
- 🇨🇾Cipru
- 🇨🇿Republica Cehă
- 🇩🇰Danemarca
- 🇪🇪Estonia
- 🇫🇴Insulele Feroe
- 🇫🇮Finlanda
- 🇫🇷Franța
- 🇩🇪Germania
- 🇬🇷Grecia
- 🇭🇺Ungaria
- 🇮🇸Islanda
- 🇮🇪Irlanda
- 🇮🇹Italia
- 🇽🇰Kosovo
- 🇱🇻Letonia
- 🇱🇮Liechtenstein
- 🇱🇹Lituania
- 🇱🇺Luxemburg
- 🇲🇰Macedonia de Nord
- 🇲🇹Malta
- 🇲🇩Moldova
- 🇲🇨Monaco
- 🇲🇪Montenegro
- 🇳🇱Țările de Jos
- 🇳🇴Norvegia
- 🇵🇱Polonia
- 🇵🇹Portugalia
- 🇷🇴România
- 🇷🇺Rusia
- 🇷🇸Serbia
- 🇸🇰Slovacia
- 🇪🇸Spania
- 🇸🇪Suedia
- 🇨🇭Elveția
- 🇺🇦Ucraina
- 🇬🇧Regatul Unit
- 🇦🇩Andorra
Ce este Spitale
H3spitale: O Privire de Ansamblu asupra Sectorului Economiei Macroeconomice în România Sectorul spitalelor reprezintă un element esențial al economiei macroeconomice din România, având un impact considerabil asupra bunăstării populației, costurilor guvernamentale și dezvoltării economice generale. Spitalele nu sunt doar instituții de îngrijire medicală; ele sunt piloni importanți ai infrastructurii de sănătate publică care influențează diverse aspecte ale vieții economice și sociale. În contextul serviciilor publice, spitalele au un rol central în furnizarea de asistență medicală, gestionarea urgențelor și prevenirea bolilor. România deține un sistem de sănătate complex, cu o combinație de spitale publice și private. Spitalele publice sunt, de obicei, finanțate prin bugetele guvernamentale, în timp ce spitalele private funcționează pe baza finanțării din surse private și a plăților directe de la pacienți. Această structură mixtă permite diversificarea serviciilor și îmbunătățirea accesului la îngrijire medicală de calitate pentru toată populația. Un aspect crucial al sectorului spitalicesc este alocarea resurselor financiare și umane. Fondurile dedicate spitalelor sunt utilizate pentru achiziționarea de echipamente medicale, plata salariilor personalului, întreținerea infrastructurii și dezvoltarea de noi tehnologii. În România, provocările legate de subfinanțarea sistemului sanitar public sunt o problemă constantă, ce afectează calitatea serviciilor oferite și atragerea personalului medical calificat. Investițiile în infrastructură și echipamente sunt esențiale pentru asigurarea unui standard ridicat al îngrijirii medicale și pentru integrarea noilor descoperiri tehnologice în practica curentă. În ceea ce privește forța de muncă, spitalele se bazează pe un număr mare de profesioniști calificați, inclusiv medici, asistenți medicali, tehnicieni și personal administrativ. Formarea și reținerea personalului medical sunt critice pentru buna funcționare a spitalelor. În ultimii ani, România s-a confruntat cu un exod de profesioniști din domeniul sănătății către alte țări din Uniunea Europeană, în căutarea unor condiții de muncă mai bune și a unor salarii mai atractive. Această migrație a personalului medical reprezintă o provocare majoră, care necesită politici eficiente de retenție și stimulente pentru a păstra și atrage talentele în cadrul sistemului sanitar românesc. Accesul și calitatea îngrijirii medicale sunt indicatori importanți pentru evaluarea performanței spitalelor. În România, accesul la servicii medicale variază considerabil între zonele urbane și rurale, ceea ce duce la inegalități în îngrijirea sănătății. Spitalele urbane sunt de obicei mai bine echipate și dispun de personal specializat, în timp ce spitalele rurale se confruntă adesea cu lipsuri în echipamente și personal calificat. Abordarea acestor disparități prin intermediul politicilor guvernamentale și al investițiilor în infrastructură rurală este esențială pentru a asigura accesul echitabil la îngrijire medicală pentru toți cetățenii. Pe lângă îngrijirea pacienților, spitalele joacă un rol esențial în educație și cercetare medicală. Multe spitale de învățământ colaborează cu universități medicale și școli de asistenți medicali pentru formarea noilor profesioniști în sănătate. Aceste instituții sunt implicate, de asemenea, în cercetarea medicală, care contribuie la dezvoltarea de noi tratamente și tehnologii medicale. De exemplu, spitalele universitare din România participă la studii clinice internaționale și proiecte de cercetare care pot aduce beneficii semnificative pentru sănătatea publică. Totodată, sectorul spitalelor are un rol economic semnificativ în contextul macroeconomic românesc. Cheltuielile guvernamentale în sectorul sănătății influențează PIB-ul, iar investițiile în infrastructura medicală pot stimula creșterea economică și pot crea locuri de muncă. În plus, spitalele sunt mari consumatori de bunuri și servicii, contribuind astfel la dezvoltarea altor sectoare economice, cum ar fi industria farmaceutică, echipamentele medicale și serviciile de IT. În contextul pandemiei de COVID-19, spitalele din România au fost desfășurate în prima linie a răspunsului la criză. Provocările întâmpinate în asigurarea spațiilor adecvate pentru pacienți, aprovizionarea cu echipamente de protecție personală și gestionarea valurilor de pacienți infectați au evidențiat imporanța asigurării unei infrastructuri spitalicești robuste și flexibilă. Experiențele recente au subliniat, de asemenea, necesitatea consolidării capacității sistemului sanitar de a răspunde eficient la situații de urgență și de a asigura continuitatea îngrijirii pentru alte afecțiuni medicale. În concluzie, sectorul spitalelor din România este un pilon fundamental al economiei macroeconomice, influențând direct și indirect o gamă largă de indicatori economici și sociali. Investițiile sustenabile și bine țintite, atât în infrastructura spitalicească, cât și în forța de muncă, sunt cruciale pentru îmbunătățirea calității îngrijirilor medicale și pentru asigurarea unei sănătăți publice optime. În plus, o atenție sporită trebuie acordată politicilor de retenție a personalului medical și reducerii disparităților în accesul la servicii de sănătate între mediul urban și rural. Pe măsura ce România continuă să își dezvolte sistemul de sănătate, spitalele vor juca un rol central în îmbunătățirea bunăstării populației și în susținerea creșterii economice durabile.