Fă cele mai bune investiții ale vieții tale

De la 2 Euro asigurați
Analyse
Profil
🇺🇸

Statele Unite Reducerea locurilor de muncă Challenger

Curs

55.597 Persons
Schimbare +/-
-17.224 Persons
Variație %
-26,82 %

Valoarea curentă a Reducerea locurilor de muncă Challenger în Statele Unite este 55.597 Persons. Reducerea locurilor de muncă Challenger în Statele Unite a scăzut la 55.597 Persons pe 01.10.2024, după ce a fost 72.821 Persons pe 01.09.2024. În perioada de la 01.01.1994 până la 01.11.2024, PIB-ul mediu în Statele Unite a fost 66.037,37 Persons. Cel mai mare nivel din toate timpurile a fost atins pe 01.04.2020 cu 671.129,00 Persons, în timp ce cea mai mică valoare a fost înregistrată pe 01.11.2021 cu 14.875,00 Persons.

Sursa: Challenger, Gray and Christmas, Inc.

Reducerea locurilor de muncă Challenger

  • 3 ani

  • 5 ani

  • 10 ani

  • 25 de ani

  • Max

Reduceri de joburi Challenger

Reducerea locurilor de muncă Challenger Istoric

DataValoare
01.10.202455.597 Persons
01.09.202472.821 Persons
01.08.202475.891 Persons
01.07.202425.885 Persons
01.06.202448.786 Persons
01.05.202463.816 Persons
01.04.202464.789 Persons
01.03.202490.309 Persons
01.02.202484.638 Persons
01.01.202482.307 Persons
1
2
3
4
5
...
37

Indicatori macro similari pentru Reducerea locurilor de muncă Challenger

NumeActualAnteriorFrecvență
🇺🇸
Angajare cu normă întreagă
133,385 milioane 133,496 milioane Lunar
🇺🇸
Angajați
161,141 milioane 161,496 milioane Lunar
🇺🇸
Anunțuri privind planurile de angajare
4.236 Persons9.802 PersonsLunar
🇺🇸
Câștigul mediu pe oră YoY
4,1 %4 %Lunar
🇺🇸
Cereri de șomaj continuă.
1,875 milioane 1,869 milioane frequency_weekly
🇺🇸
Cereri inițiale de ajutor pentru șomaj
242 224 frequency_weekly
🇺🇸
Concedieri și demisii
1,498 milioane 1,678 milioane Lunar
🇺🇸
Costuri cu forța de muncă
121,983 points121,397 pointsTrimestru
🇺🇸
Costurile unitare ale forței de muncă QoQ
0,8 %-1,1 %Trimestru
🇺🇸
Cota de achiziție
62,5 %62,6 %Lunar
🇺🇸
Creșterea salariilor
5,6 %5,3 %Lunar
🇺🇸
Declarații de salarii și venituri emise de stat
43 7 Lunar
🇺🇸
Demisii de la locul de muncă
3,459 milioane 3,452 milioane Lunar
🇺🇸
Indicele costurilor de angajare
1,2 %0,9 %Trimestru
🇺🇸
Indicele costurilor forței de muncă pentru salarii
1,1 %1,1 %Trimestru
🇺🇸
Indicele Costurilor pentru Angajare în Servicii
1,1 %0,7 %Trimestru
🇺🇸
Munca în timp parțial
28,004 milioane 27,718 milioane Lunar
🇺🇸
Ocuparea forței de muncă în afara sectorului agricol privat.
229 158 Lunar
🇺🇸
Oferte de locuri de muncă
8,14 milioane 7,919 milioane Lunar
🇺🇸
Oferte de locuri de muncă
8,167 milioane 7,239 milioane Lunar
🇺🇸
Ore medii pe săptămână
34,3 Hours34,3 HoursLunar
🇺🇸
Persoane fără loc de muncă
7,145 milioane 6,984 milioane Lunar
🇺🇸
Plați salariale non-agricole
272 165 Lunar
🇺🇸
Populație
335,89 milioane 334,13 milioane Anual
🇺🇸
Pretendenții ale șomerilor medie pe 4 săptămâni
240.75 238.25 frequency_weekly
🇺🇸
Productivitate
111,909 points111,827 pointsTrimestru
🇺🇸
Productivitatea în afara agriculturii QoQ
2,2 %2,1 %Trimestru
🇺🇸
Rata de ocupare a forței de muncă
60,1 %60,2 %Lunar
🇺🇸
Rata de reziliere
2,2 %2,2 %Lunar
🇺🇸
Rata șomajului
4,2 %4,1 %Lunar
🇺🇸
Rata șomajului în rândul tinerilor
9,4 %9,5 %Lunar
🇺🇸
Rata șomajului pe termen lung
0,8 %0,74 %Lunar
🇺🇸
Rata șomajului U6
7,4 %7,4 %Lunar
🇺🇸
Salarii
29,99 USD/Hour29,85 USD/HourLunar
🇺🇸
Salarii de producție
22 -48 Lunar
🇺🇸
Salarii minime
7,25 USD/Hour7,25 USD/HourAnual
🇺🇸
Salariile din producție
28,3 USD/Hour28,18 USD/HourLunar
🇺🇸
Schimbarea nivelului de angajare ADP
152 188 Lunar
🇺🇸
Vârsta de pensionare bărbați
66,67 Years66,5 YearsAnual
🇺🇸
Vârsta de pensionare pentru femei
66,67 Years66,5 YearsAnual
🇺🇸
Venitul mediu pe oră
0,4 %0,2 %Lunar

Raportul Challenger privind concedierile oferă informații despre numărul de disponibilizări anunțate de companii, defalcate pe industrii și regiuni.

Ce este Reducerea locurilor de muncă Challenger

Challenger Job Cuts: O Analiză Aprofundată în Contextul Macroeconomic al României Când analizăm complexitatea economiilor contemporane, un indicator economic deosebit de important, dar adesea trecut cu vederea, este raportul privind tăierile de locuri de muncă, cunoscut și sub denumirea de "Challenger Job Cuts". La nivel global, aceste rapoarte sunt esențiale pentru a înțelege dinamica pieței muncii și, implicit, starea generală a economiei. În contextul României, acest indicator poate oferi informații valoroase atât pentru decidenți politici, cât și pentru investitori și analiști economici. În acest articol, vom explora semnificația "Challenger Job Cuts" și impactul acestui indicator asupra economiei românești. Înainte de a intra în detaliile tehnice, este important să înțelegem ce înseamnă, de fapt, Challenger Job Cuts. Acest indicator este un raport lunar elaborat de firma americană Challenger, Gray & Christmas. El urmărește numărul de disponibilizări anunțate public de companii, oferind astfel o imagine clară asupra tendințelor de angajare și concediere. În timp ce acest raport este originar din Statele Unite, metodologiile utilizate pot fi adaptate pentru a reflecta și situația din alte țări, inclusiv România. În România, piața muncii a experimentat numeroase schimbări majore de la tranziția de la economia planificată la economia de piață în anii '90. Însă, indiferent de contextul istoric, analiza tăierilor de locuri de muncă rămâne un barometru de încredere pentru sănătatea economică a țării. Disponibilizările masive pot indica probleme economice structurale, iar un număr crescut de tăieri de locuri de muncă poate precede perioade de recesiune economică. Un exemplu notabil de utilizare a acestui indicator în contextul românesc ar fi analiza perioadei de după criza financiară din 2008. În acea perioadă, multe companii au fost forțate să își reducă personalul ca răspuns la scăderea cererii și la incertitudinea economică. Analizând rapoartele privind tăierile de locuri de muncă, am putea corela fluctuațiile acestora cu măsurile economice adoptate de guvern și alte politici fiscale și monetare implementate pentru stabilizarea economiei. Impactul tăierilor de locuri de muncă asupra economiei românești nu se rezumă doar la pierderea locurilor de muncă. Acesta afectează și încrederea consumatorilor, puterea de cumpărare, și în cele din urmă, creșterea economică. De exemplu, atunci când o companie mare anunță disponibilizări masive, nu doar angajații direcți sunt afectați, ci și furnizorii și alți parteneri de afaceri, ducând la un efect de domino în economie. Un alt aspect important de luat în considerare este modul în care tăierile de locuri de muncă pot influența politicile publice. În perioade de incertitudine economică, guvernele pot interveni prin pachete de stimulente economice sau prin programe de recalificare a forței de muncă pentru a mitiga impactul negativ. De exemplu, în România, după criza din 2008, guvernul a implementat diverse măsuri de sprijin pentru angajați și companii, inclusiv facilități fiscale și programe de formare profesională. Investitorii sunt de asemenea atenți la rapoartele privind tăierile de locuri de muncă, deoarece acestea pot influența piețele de capital. Un anunț de disponibilizări masive poate trimite un semnal negativ către investitori, sugerând că compania sau sectorul industrial în cauză se confruntă cu dificultăți. În acest context, aceștia ar putea alege să își redistribuie investițiile către alte domenii mai stabile sau să adopte o abordare mai conservatoare. Pe de altă parte, tăierile de locuri de muncă pot avea și un efect pozitiv pe termen lung, dacă sunt parte a unui proces de restructurare necesar pentru eficientizarea unei companii sau pentru adaptarea acesteia la noile cerințe ale pieței. De exemplu, în industria IT din România, multe companii au fost nevoite să își adapteze modelele de afaceri și structura organizațională pentru a răspunde cererii crescânde pentru servicii digitale. În astfel de cazuri, disponibilizările inițiale pot fi compensate ulterior prin crearea de noi locuri de muncă în domenii emergente. Un alt punct de interes atunci când discutăm despre tăierile de locuri de muncă este distribuția geografică a acestora. În România, aceasta poate varia semnificativ între diferitele regiuni ale țării. De exemplu, regiunile cu o economie predominant rurală pot fi afectate diferit față de cele urbanizate, unde sectorul serviciilor este mai dezvoltat. În plus, anumite regiuni cu un grad ridicat de industrializare pot resimți mai acut efectele unei crize economice datorită dependenței lor de anumite industrii. În concluzie, analiza tăierilor de locuri de muncă reprezintă un instrument valoros pentru înțelegerea stării generale a economiei românești. Acesta poate oferi indicii timpurii despre tendințele economice viitoare, ajutând decidenții politici, investitorii și alți factori interesați să adopte măsuri informate. La nivel macroeconomic, acest indicator reflectă nu doar situația curentă a pieței muncii, ci și impactul politicilor economice și al factorilor externi asupra economiei naționale. Astfel, monitorizarea atentă a rapoartelor privind tăierile de locuri de muncă ne permite să anticipăm și să reacționăm mai eficient la provocările economice viitoare, contribuind la stabilitatea și creșterea durabilă a economiei românești.