Fă cele mai bune investiții ale vieții tale
De la 2 Euro asigurați Norvegia Venituri guvernamentale
Curs
Valoarea actuală a Venituri guvernamentale în Norvegia este 637,274 mld. NOK. Venituri guvernamentale în Norvegia a crescut la 637,274 mld. NOK pe 01.12.2023, după ce a fost 448,244 mld. NOK pe 01.09.2023. Din 01.03.1991 până în 01.03.2024, PIB-ul mediu în Norvegia a fost 250,35 mld. NOK. Cea mai mare valoare din toate timpurile a fost atinsă pe 01.12.2022 cu 788,34 mld. NOK, în timp ce cea mai mică valoare a fost înregistrată pe 01.09.1993 cu 50,60 mld. NOK.
Venituri guvernamentale ·
3 ani
5 ani
10 ani
25 de ani
Max
Venituri bugetare | |
---|---|
01.03.1991 | 59,41 mld. NOK |
01.06.1991 | 94,54 mld. NOK |
01.09.1991 | 52,63 mld. NOK |
01.12.1991 | 115,53 mld. NOK |
01.03.1992 | 59,66 mld. NOK |
01.06.1992 | 93,06 mld. NOK |
01.09.1992 | 52,61 mld. NOK |
01.12.1992 | 116,05 mld. NOK |
01.03.1993 | 62,53 mld. NOK |
01.06.1993 | 97,95 mld. NOK |
01.09.1993 | 50,60 mld. NOK |
01.12.1993 | 118,72 mld. NOK |
01.03.1994 | 71,87 mld. NOK |
01.06.1994 | 95,27 mld. NOK |
01.09.1994 | 58,73 mld. NOK |
01.12.1994 | 127,60 mld. NOK |
01.03.1995 | 71,46 mld. NOK |
01.06.1995 | 101,50 mld. NOK |
01.09.1995 | 60,40 mld. NOK |
01.12.1995 | 149,58 mld. NOK |
01.03.1996 | 75,49 mld. NOK |
01.06.1996 | 121,27 mld. NOK |
01.09.1996 | 70,35 mld. NOK |
01.12.1996 | 165,82 mld. NOK |
01.03.1997 | 90,96 mld. NOK |
01.06.1997 | 150,67 mld. NOK |
01.09.1997 | 81,32 mld. NOK |
01.12.1997 | 155,25 mld. NOK |
01.03.1998 | 91,03 mld. NOK |
01.06.1998 | 151,90 mld. NOK |
01.09.1998 | 75,62 mld. NOK |
01.12.1998 | 152,79 mld. NOK |
01.03.1999 | 96,18 mld. NOK |
01.06.1999 | 141,72 mld. NOK |
01.09.1999 | 90,83 mld. NOK |
01.12.1999 | 170,84 mld. NOK |
01.03.2000 | 126,68 mld. NOK |
01.06.2000 | 180,23 mld. NOK |
01.09.2000 | 110,07 mld. NOK |
01.12.2000 | 226,67 mld. NOK |
01.03.2001 | 137,42 mld. NOK |
01.06.2001 | 273,18 mld. NOK |
01.09.2001 | 111,25 mld. NOK |
01.12.2001 | 236,60 mld. NOK |
01.03.2002 | 128,85 mld. NOK |
01.06.2002 | 233,20 mld. NOK |
01.09.2002 | 113,16 mld. NOK |
01.12.2002 | 215,86 mld. NOK |
01.03.2003 | 126,71 mld. NOK |
01.06.2003 | 229,60 mld. NOK |
01.09.2003 | 106,79 mld. NOK |
01.12.2003 | 237,09 mld. NOK |
01.03.2004 | 129,09 mld. NOK |
01.06.2004 | 244,78 mld. NOK |
01.09.2004 | 117,64 mld. NOK |
01.12.2004 | 254,90 mld. NOK |
01.03.2005 | 138,74 mld. NOK |
01.06.2005 | 285,57 mld. NOK |
01.09.2005 | 129,69 mld. NOK |
01.12.2005 | 306,85 mld. NOK |
01.03.2006 | 164,35 mld. NOK |
01.06.2006 | 332,32 mld. NOK |
01.09.2006 | 143,85 mld. NOK |
01.12.2006 | 354,38 mld. NOK |
01.03.2007 | 173,10 mld. NOK |
01.06.2007 | 361,29 mld. NOK |
01.09.2007 | 152,02 mld. NOK |
01.12.2007 | 343,72 mld. NOK |
01.03.2008 | 200,17 mld. NOK |
01.06.2008 | 404,68 mld. NOK |
01.09.2008 | 222,54 mld. NOK |
01.12.2008 | 355,25 mld. NOK |
01.03.2009 | 230,97 mld. NOK |
01.06.2009 | 347,96 mld. NOK |
01.09.2009 | 176,01 mld. NOK |
01.12.2009 | 296,95 mld. NOK |
01.03.2010 | 212,66 mld. NOK |
01.06.2010 | 352,40 mld. NOK |
01.09.2010 | 185,57 mld. NOK |
01.12.2010 | 314,14 mld. NOK |
01.03.2011 | 240,41 mld. NOK |
01.06.2011 | 389,98 mld. NOK |
01.09.2011 | 279,88 mld. NOK |
01.12.2011 | 313,25 mld. NOK |
01.03.2012 | 324,81 mld. NOK |
01.06.2012 | 360,97 mld. NOK |
01.09.2012 | 287,43 mld. NOK |
01.12.2012 | 317,52 mld. NOK |
01.03.2013 | 325,17 mld. NOK |
01.06.2013 | 375,17 mld. NOK |
01.09.2013 | 291,53 mld. NOK |
01.12.2013 | 299,94 mld. NOK |
01.03.2014 | 336,04 mld. NOK |
01.06.2014 | 352,35 mld. NOK |
01.09.2014 | 286,62 mld. NOK |
01.12.2014 | 303,75 mld. NOK |
01.03.2015 | 323,09 mld. NOK |
01.06.2015 | 335,89 mld. NOK |
01.09.2015 | 286,73 mld. NOK |
01.12.2015 | 281,71 mld. NOK |
01.03.2016 | 308,31 mld. NOK |
01.06.2016 | 328,04 mld. NOK |
01.09.2016 | 272,07 mld. NOK |
01.12.2016 | 254,06 mld. NOK |
01.03.2017 | 316,05 mld. NOK |
01.06.2017 | 324,16 mld. NOK |
01.09.2017 | 281,04 mld. NOK |
01.12.2017 | 304,64 mld. NOK |
01.03.2018 | 335,80 mld. NOK |
01.06.2018 | 341,38 mld. NOK |
01.09.2018 | 324,04 mld. NOK |
01.12.2018 | 349,38 mld. NOK |
01.03.2019 | 359,89 mld. NOK |
01.06.2019 | 378,60 mld. NOK |
01.09.2019 | 314,10 mld. NOK |
01.12.2019 | 354,82 mld. NOK |
01.03.2020 | 361,45 mld. NOK |
01.06.2020 | 297,96 mld. NOK |
01.09.2020 | 302,53 mld. NOK |
01.12.2020 | 326,88 mld. NOK |
01.03.2021 | 340,62 mld. NOK |
01.06.2021 | 324,18 mld. NOK |
01.09.2021 | 349,33 mld. NOK |
01.12.2021 | 488,59 mld. NOK |
01.03.2022 | 527,55 mld. NOK |
01.06.2022 | 633,69 mld. NOK |
01.09.2022 | 718,84 mld. NOK |
01.12.2022 | 788,34 mld. NOK |
01.03.2023 | 643,16 mld. NOK |
01.06.2023 | 765,72 mld. NOK |
01.09.2023 | 448,24 mld. NOK |
01.12.2023 | 637,27 mld. NOK |
Venituri guvernamentale Istoric
Data | Valoare |
---|---|
01.12.2023 | 637,274 mld. NOK |
01.09.2023 | 448,244 mld. NOK |
01.06.2023 | 765,719 mld. NOK |
01.03.2023 | 643,162 mld. NOK |
01.12.2022 | 788,337 mld. NOK |
01.09.2022 | 718,838 mld. NOK |
01.06.2022 | 633,69 mld. NOK |
01.03.2022 | 527,551 mld. NOK |
01.12.2021 | 488,592 mld. NOK |
01.09.2021 | 349,33 mld. NOK |
Indicatori macro similari pentru Venituri guvernamentale
Nume | Actual | Anterior | Frecvență |
---|---|---|---|
🇳🇴 Bugetul statului | 16,3 % of GDP | 25,6 % of GDP | Anual |
🇳🇴 Cereri de azil | 330 persons | 320 persons | Lunar |
🇳🇴 Cheltuieli militare | 8,669 mld. USD | 8,698 mld. USD | Anual |
🇳🇴 Cheltuielile statului | 512,813 mld. NOK | 457,634 mld. NOK | Trimestru |
🇳🇴 Cheltuielile statului | 258,801 mld. NOK | 257,409 mld. NOK | Trimestru |
🇳🇴 Cheltuielile statului ca procent din PIB | 46,4 % of GDP | 38,3 % of GDP | Anual |
🇳🇴 Datoria publică | 708,529 mld. NOK | 796,757 mld. NOK | Trimestru |
🇳🇴 Datoria publică ca procent din PIB | 44,3 % of GDP | 36,5 % of GDP | Anual |
🇳🇴 Indicele de corupție | 4 | 4 | Anual |
🇳🇴 Indicele de Corupție | 84 Points | 84 Points | Anual |
🇳🇴 Valoarea bugetului de stat | 53,762 mld. NOK | 179,64 mld. NOK | Trimestru |
Veniturile guvernamentale se referă la toate încasările pe care le primește guvernul, inclusiv impozitele, taxele vamale, veniturile din întreprinderile de stat, veniturile de capital și ajutorul extern. Veniturile guvernamentale fac parte din calculul balanței bugetare a guvernului.
Pagini macro pentru alte țări în Europa
- 🇦🇱Albania
- 🇦🇹Austria
- 🇧🇾Belarus
- 🇧🇪Belgia
- 🇧🇦Bosnia și Herțegovina
- 🇧🇬Bulgaria
- 🇭🇷Croația
- 🇨🇾Cipru
- 🇨🇿Republica Cehă
- 🇩🇰Danemarca
- 🇪🇪Estonia
- 🇫🇴Insulele Feroe
- 🇫🇮Finlanda
- 🇫🇷Franța
- 🇩🇪Germania
- 🇬🇷Grecia
- 🇭🇺Ungaria
- 🇮🇸Islanda
- 🇮🇪Irlanda
- 🇮🇹Italia
- 🇽🇰Kosovo
- 🇱🇻Letonia
- 🇱🇮Liechtenstein
- 🇱🇹Lituania
- 🇱🇺Luxemburg
- 🇲🇰Macedonia de Nord
- 🇲🇹Malta
- 🇲🇩Moldova
- 🇲🇨Monaco
- 🇲🇪Montenegro
- 🇳🇱Țările de Jos
- 🇵🇱Polonia
- 🇵🇹Portugalia
- 🇷🇴România
- 🇷🇺Rusia
- 🇷🇸Serbia
- 🇸🇰Slovacia
- 🇸🇮Slovenia
- 🇪🇸Spania
- 🇸🇪Suedia
- 🇨🇭Elveția
- 🇺🇦Ucraina
- 🇬🇧Regatul Unit
- 🇦🇩Andorra
Ce este Venituri guvernamentale
**Reveniturile Guvernamentale: O Privire Detaliată asupra Fondurilor Publice** Reveniturile guvernamentale sunt esențiale pentru buna funcționare a unui stat modern, reprezentând principala sursă de finanțare pentru realizarea de infrastructuri, furnizarea de servicii publice și susținerea dezvoltării economice. Pe site-ul nostru, Eulerpool, dedicat afișării datelor macroeconomice, explorăm profunzimile complexității acestor venituri. Dintr-o perspectivă macroeconomică, veniturile guvernamentale sunt vitale, adunând resursele financiare necesare pentru ca statul să își îndeplinească diversele funcții. Acestea includ atât funcțiile tradiționale, cum ar fi apărarea națională și aplicarea legii, cât și funcții moderne cum sunt educația, sănătatea, protecția socială și infrastructura. Categoric, sursele majore de venit pentru multe guverne sunt taxele și impozitele. Impozitul pe venit, impozitul pe profit și taxele pe valoare adăugată (TVA) sunt principalii piloni pe care se bazează economiile moderne. Aceste taxe au o importanță deosebită, nu doar pentru că generează fonduri, ci și pentru că influențează comportamentul economic al indivizilor și companiilor. Alături de taxele directe și indirecte, există și alte surse importante de venituri. Subvențiile și transferurile de la organizațiile internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, contribuabilii interni și externi, dau o mână de ajutor guvernelor pentru a finanța proiecte mari de infrastructură și a susține creșterea economică. Un aspect necunoscut pentru mulți este rolul veniturilor din activele deținute de stat. Aceste active pot include terenuri, resurse naturale, companii de stat și alte proprietăți publice. De exemplu, câștigurile din privatizări sau din concesionarea resurselor naturale pot reprezenta surse temporare, dar semnificative, de venituri. Este vital să subliniem importanța managementului responsabil al acestor fonduri. O guvernare eficientă utilizează veniturile în mod strategic, investind în domenii care contribuie la dezvoltarea pe termen lung și sociale incomparabile. Un echilibru delicat trebuie menținut între finanțarea serviciilor publice și stimularea dezvoltării economice. Investițiile în infrastructura de transport, educație și sănătate aduc beneficii de durată, facilitând creșterea economică și îmbunătățind calitatea vieții cetățenilor. În acest context, politica fiscală joacă un rol cheie. Deciziile guvernamentale privind nivelul și structura taxelor influențează semnificativ economia. O politică fiscală prudențială poate stimula creșterea economică, reducând, în același timp, inegalitățile și asigurând o distribuția adecvată a resurselor. Transparența și responsabilitatea în colectarea și utilizarea veniturilor au devenit imperative pentru o guvernare modernă. Guvernele recurg la tehnologii avansate pentru a îmbunătăți colectarea taxelor și a minimiza evaziunea fiscală. De asemenea, punerea în aplicare a normelor de guvernanță și a raportării financiare îmbunătățite ajută la creșterea încrederii publicului și a investitorilor în sistemul de impozitare. Un exemplu de instrument modern este utilizarea soluțiilor de tip blockchain în colectarea și gestionarea taxelor, oferind un nivel mai mare de transparență și securitate. În același timp, adoptarea tehnologiilor digitale pentru servicii publice, cum ar fi plata online a taxelor, simplifică procedurile administrative și reduce birocrația. Privind dintr-o perspectivă globală, putem observa că structura veniturilor guvernamentale variază considerabil de la o țară la alta. În țările cu venituri înalte, taxele reprezintă principala sursă de venituri, în timp ce în economiile emergente și în curs de dezvoltare, veniturile din resurse naturale și ajutoarele externe au o pondere mai mare. Eulerpool oferă o platformă detaliată, accesibilă și transparentă pentru a examina aceste variații și pentru a extrage concluzii asupra eficienței sistemelor fiscale internaționale. Utilizatorii noștri beneficiază de analize detaliate, grafice intuitive și date actualizate constant, care permit o înțelegere profundă a dinamicii veniturilor guvernamentale. În funcție de prioritățile economice și sociale ale fiecărui stat, deciziile de alocare a veniturilor pot fi semnificativ diferite. De exemplu, țările nordice alocă un procent mare din PIB pentru protecția socială, educație și sănătate, în timp ce alte state pot prioritiza investițiile în infrastructură sau apărare națională. În final, putem spune că eficiența cu care guvernele colectează și gestionează veniturile reprezintă o măsură directă a capacității lor de a îndeplini nevoile cetățenilor și de a stimula dezvoltarea economică. Platforma Eulerpool oferă toate uneltele necesare pentru a analiza acest aspect esențial al macroeconomiei, ajutându-vă să înțelegeți nu doar sursele de venit, ci și modul în care acestea sunt utilizate pentru a construi o societate prosperă și echitabilă. Astfel, invitația noastră este simplă și clară: explorați Eulerpool pentru a descoperi date macroeconomice de calitate premium despre veniturile guvernamentale, esențiale pentru orice analiză economică riguroasă și informată.