Fă cele mai bune investiții ale vieții tale

De la 2 Euro asigurați
Analyse
Profil
🇲🇲

Myanmar Datoria guvernamentală raportată la Produsul Intern Brut (PIB)

Curs

62,3 % of GDP
Schimbare +/-
+23 % of GDP
Variație %
+45,28 %

Valoarea actuală a Datoria guvernamentală raportată la Produsul Intern Brut (PIB) în Myanmar este 62,3 % of GDP. Datoria guvernamentală raportată la Produsul Intern Brut (PIB) în Myanmar a crescut la 62,3 % of GDP pe 01.01.2021, după ce a fost 39,3 % of GDP pe 01.01.2020. De la 01.01.1998 până la 01.01.2022, PIB-ul mediu în Myanmar a fost 79,80 % of GDP. Valorile maxime istorice au fost atinse pe 01.01.2001 cu 216,04 % of GDP, în timp ce valorile minime au fost înregistrate pe 01.01.2014 cu 35,20 % of GDP.

Sursa: Central Statistics Organization, Myanmar

Datoria guvernamentală raportată la Produsul Intern Brut (PIB)

  • 3 ani

  • 5 ani

  • 10 ani

  • 25 de ani

  • Max

Datoria publică ca procent din PIB

Datoria guvernamentală raportată la Produsul Intern Brut (PIB) Istoric

DataValoare
01.01.202162,3 % of GDP
01.01.202039,3 % of GDP
01.01.201938,8 % of GDP
01.01.201840,4 % of GDP
01.01.201738,5 % of GDP
01.01.201638,3 % of GDP
01.01.201536,3 % of GDP
01.01.201435,2 % of GDP
01.01.201336,5 % of GDP
01.01.201236,9 % of GDP
1
2
3

Indicatori macro similari pentru Datoria guvernamentală raportată la Produsul Intern Brut (PIB)

NumeActualAnteriorFrecvență
🇲🇲
Bugetul statului
-5,2 % of GDP-7,8 % of GDPAnual
🇲🇲
Cheltuieli militare
2,494 mld. USD2,49 mld. USDAnual
🇲🇲
Indicele de corupție
162 157 Anual
🇲🇲
Indicele de Corupție
20 Points23 PointsAnual

În general, datoria guvernamentală ca procent din PIB este utilizată de investitori pentru a măsura capacitatea unei țări de a face plăți viitoare pentru datoria sa, influențând astfel costurile de împrumut ale țării și randamentele obligațiunilor guvernamentale.

Ce este Datoria guvernamentală raportată la Produsul Intern Brut (PIB)

Datoria guvernamentală în raport cu PIB-ul: O Analiză Macroeconomică Profesionistă Într-un context economic global aflat într-o continuă schimbare, măsurarea și analiza datoriei guvernamentale în raport cu PIB-ul (Produsul Intern Brut) reprezintă unul dintre cele mai relevante și esențiale instrumente pentru evaluarea sănătății economice a unui stat. Eulerpool, un site web specializat în afișarea datelor macroeconomice, își propune să ofere o perspectivă detaliată și profund profesionistă asupra acestui indicator macroeconomic crucial. Prin această descriere, veți înțelege nu doar definiția și relevanța acestui indicator, dar și cum influențează economia și stabilitatea financiară a unui stat. Datoria guvernamentală reprezintă suma totală a obligațiilor financiare pe care un guvern le are către creditorii săi, atât interni cât și externi. Aceasta include împrumuturile contractate prin emisiunea de obligațiuni, creditele primite de la instituții internaționale precum Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială, și alte forme de finanțare datorate investitorilor privați. PIB-ul, pe de altă parte, este valoarea totală a tuturor bunurilor și serviciilor produse de o economie națională într-un an, fiind un indicator major al performanței economice. Raportul datorie guvernamentală/PIB este un indicator utilizat pentru a măsura capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile în funcție de mărimea economiei sale. Un raport ridicat poate sugera că guvernul ar putea avea dificultăți în gestionarea sau rambursarea datoriilor sale, ceea ce poate conduce la o percepție negativă din partea investitorilor și potențiale evaluări mai scăzute ale ratingului de credit. Pe de altă parte, un raport scăzut indică o capacitate mai mare a guvernului de a-și gestiona datoria și poate atrage investitori datorită riscului perceput mai mic. Există multiple factori care influențează nivelul datoriei guvernamentale în raport cu PIB-ul. Printre aceștia se numără politica fiscală și economică a guvernului, rata de creștere economică, nivelul veniturilor fiscale, cheltuielile publice și, nu în ultimul rând, condițiile economice globale. De exemplu, în perioade de recesiune economică, veniturile guvernamentale din impozite tind să scadă, în timp ce cheltuielile publice - în special pentru protecție socială - tind să crească, ceea ce poate duce la deficite bugetare și creșterea datoriei publice. Politica fiscală joacă un rol crucial în determinarea nivelului datoriei guvernamentale. Guvernele pot opta pentru politici fiscale expansioniste, crescând cheltuielile publice și/sau reducând taxele pentru a stimula economia. Deși aceste măsuri pot avea un impact pozitiv asupra creșterii economice pe termen scurt, ele pot duce la o creștere a datoriei publice dacă veniturile suplimentare generate nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile. În contrast, politici fiscale restrictive, care reduc cheltuielile și/sau cresc impozitele, pot contribui la reducerea datoriei, dar pot avea un efect negativ asupra creșterii economice pe termen scurt. Un alt factor major este rata de creștere economică. O economie în creștere rapidă poate genera venituri fiscale mai mari, permițând guvernului să gestioneze mai ușor datoriile acumulate. În plus, o economie în creștere tinde să îmbunătățească ratingul de credit al unui stat, reducând astfel costurile de împrumut. Pe de altă parte, o economie stagnantă sau în contracție poate exacerba problemele legate de datoria publică, reducând veniturile fiscale și mărind necesitatea împrumuturilor. Veniturile fiscale sunt esențiale pentru capacitatea unui guvern de a gestiona datoria publică. Sursa principală de venit pentru majoritatea guvernelor o reprezintă impozitele directe și indirecte. Nivelul de conformare fiscală, structura economică și eficiența administrației fiscale sunt factori determinanți pentru veniturile fiscale. Țările cu un sistem fiscal eficient și un grad ridicat de conformare fiscală tind să aibă capacitatea de a strânge venituri suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile și a-și reduce datoria publică. Cheltuielile publice sunt de asemenea cruciale pentru dinamica datoriei guvernamentale. Cheltuielile guvernamentale pot fi clasificate în cheltuieli curente, cum ar fi salariile bugetarilor și cheltuieli de capital, cum ar fi investițiile în infrastructură. Însă, un dezechilibru între veniturile și cheltuielile guvernamentale poate duce la acumularea de datorii. Cheltuielile exagerate într-o anumită perioadă, fără compensare prin venituri fiscale corespunzătoare, amplifică nevoia de împrumuturi și, implicit, creșterea raportului datorie/PIB. Condițiile economice globale au un impact semnificativ asupra datoriei guvernamentale. Într-o economie globalizată, nicio țară nu este imună la șocurile externe. Recesiunile globale, pandemii, fluctuările prețului petrolului, crizele financiare internaționale și instabilitatea geopolitică pot afecta vulnerabilitățile economice ale unei țări, influențând capacitatea acesteia de a-și gestiona datoria publică. În perioade de criză, guvernele sunt nevoite să sporească cheltuielile publice pentru a stimula economia, ceea ce duce adesea la o creștere a datoriei publice. În fine, importanța gestionării eficiente a datoriei publice nu poate fi subestimată. Niveluri înalte ale datoriei publice au fost constant asociate cu creșteri economice lente și vulnerabilități financiare. Un nivel ridicat de datorie poate constrânge capacitatea unui guvern de a implementa politici fiscale adecvate, în special în perioade de stres economic. Astfel, guvernele trebuie să urmărească o gestionare prudentă și sustenabilă a datoriei publice pentru a asigura o economie stabile și durabilă pe termen lung. În concluzie, analiza datoriei guvernamentale în raport cu PIB-ul reprezintă un aspect complex și esențial în evaluarea stabilității economice a unei țări. Eulerpool se angajează să ofere date corecte și analize aprofundate asupra acestui indicator macroeconomic, pentru a sprijini deciziile informate și strategice ale investitorilor, analiștilor și factorilor de decizie. Datoria publică este o sabie cu două tăișuri, iar gestionarea eficientă a acesteia este cheia pentru construirea unei economii reziliente și prospere.