Investitori legendari mizează pe Eulerpool.

Trusted by leading companies and financial institutions

BlackRock logoAllianz logoGoogle logoAnthropic logoBloomberg logoRevolut logoNASDAQ logoCoinbase logo
BlackRock logoAllianz logoGoogle logoAnthropic logoBloomberg logoRevolut logoNASDAQ logoCoinbase logo
Analyse
Profil
Mina Acțiune

Mina

MINA

Curs

0,09
Astăzi +/-
+0
Astăzi %
+0 %

Mina Whitepaper

  • Simplu

  • Extins

  • Experte

Börse Marktpaar Preis +2% Tiefe -2% Tiefe Volumen (24H) Volumen % Typ Liquiditätsbewertung Aktualität
HTXMINA/USDT0,17327,888.678,182,77 milioane0,15cex257,00
BinanceMINA/USDT0,17140.507,46154.614,101,97 milioane0,02cex560,00
MEXCMINA/USDT0,17142.408,54158.282,651,61 milioane0,06cex525,00
XXKKMINA/USDT0,1774.578,0486.730,291,59 milioane0,11cex75,00
CoinWMINA/USDT0,172.372,962.508,68783.843,640,04cex243,00
LBankMINA/USDT0,17150.401,08148.968,12697.300,700,04cex467,00
HotcoinMINA/USDT0,1727.657,1826.811,06532.073,270,07cex327,00
BybitMINA/USDT0,1715.266,5123.260,29514.672,250,03cex325,00
UpbitMINA/KRW0,1719.320,1785.182,32506.094,560,06cex383,00
XT.COMMINA/USDT0,1728.290,5223.989,04375.143,490,04cex391,00
1
2
3
4
5
...
8

Mina FAQ

Ce este protocolul Mina?

Mina Protocol este o „succinct blockchain” minimală, construită pentru a reduce cerințele computaționale, cu scopul de a rula DApps mai eficient. Mina a fost descrisă ca fiind cea mai ușoară blockchain din lume, deoarece dimensiunea sa este proiectată să rămână constantă, în ciuda creșterii utilizării. În plus, rămâne echilibrată în termeni de securitate și descentralizare. Proiectul a fost rebranduit din Coda Protocol în Mina în octombrie 2020. Pentru a afla mai multe despre acest proiect, consultați analiza noastră detaliată a Mina Protocol pe Eulerpool. Rețeaua Mina are o dimensiune de doar 22 KB, care este minusculă în comparație cu blockchain-ul Bitcoin de 300 GB.

Care este principalul obiectiv al protocolului Mina?

Mina lucrează la realizarea unui sistem de plăți distribuit eficient, care permite utilizatorilor să verifice nativ platforma direct de la blocul de geneză. Documentul său tehnic denumește aceasta o „blockchain succintă”. Protocolul utilizează Zero-Knowledge Succinct Non-Interactive Arguments of Knowledge (zk-SNARKs), o dovadă criptografică ce permite cuiva să autentifice informații fără a dezvălui aceste informații. Totuși, permiterea unui utilizator să urmărească platforma înapoi până la blocul de geneză poate fi nepractic într-o rețea mare. Astfel, Mina calculează incremental SNARK-uri care se concentrează doar pe ultimele câteva blocuri — ceea ce înseamnă că utilizatorii finali verifică acea dovadă comprimată zk-SNARK, în locul întregii istorii de tranzacții a unui bloc. În centrul protocolului Mina se află MINA, moneda sa nativă, care funcționează ca un token utilitar și mijloc de schimb.

Cum funcționează protocolul Mina?

Mina este similar cu Bitcoin, în afară de modul în care gestionează tranzacțiile, dar folosește și modelul de cont utilizat în Ethereum. În acest sens, diferența dintre Bitcoin și Ethereum constă în faptul că starea blockchain-ului Bitcoin conține o listă de monede necheltuite, în timp ce starea Ethereum este alcătuită din solduri de conturi. Mina, pe de altă parte, folosește un prover (sau snarker, dacă preferați), echivalentul unui miner, pentru a se asigura că fiecare bloc se angajează în starea respectivă. Mina utilizează Ouroboros Samasika, un tip de mecanism PoS special conceput pentru rețele descentralizate succinte, deoarece permite inițializarea dintr-un bloc de origine. Blockchain-urile succinte conțin două funcții majore: verificare și actualizare. Verificarea se referă la consens, sumarul blockchain-ului și blocuri, în timp ce funcția de actualizare interacționează cu consensul și sumarul lanțului. Pe lângă implementările menționate anterior, proiectul utilizează o stare de scanare paralelă pentru a optimiza viteza de procesare a tranzacțiilor, care funcționează prin gruparea blocurilor neprobate și alocarea procesului provers-ilor paralele.

Principalii participanți la Protocolul Mina

Mina se concentrează pe revoluționarea peisajului actual al blockchain-ului, unde majoritatea platformelor au verificatori, cum ar fi minerii/stakerii și clienții ușori, care acționează ca terți în procesul de verificare a tranzacțiilor. Mina abordează lucrurile diferit prin implicarea mai multor participanți, fiecare având o funcție specifică pe rețeaua descentralizată. Cele trei roluri majore includ verificatori, producători de blocuri și snarkeri. * Verificatori * Verificatorii interacționează cu zk-SNARKS, care se ocupă cu certificarea informațiilor de consens. Fiecare utilizator al protocolului Mina este considerat un verificator, cu condiția ca dispozitivele lor să poată gestiona un lanț de 22 KB și să suporte câteva milisecunde de timp de procesare.

Producători de Blocuri

Producătorii de blocuri iau forma stakerilor sau minerilor și câștigă recompense de bloc și plăți ale taxelor de tranzacție. Interesant este că protocolul nu reduce stimulentele care merg către producătorii de blocuri. Această categorie de participanți permite utilizatorilor Mina să-și delege monedele către ei. Pe lângă gruparea tranzacțiilor în blocuri, producătorii de blocuri trebuie să efectueze SNARK pentru un număr echivalent de tranzacții anterior angajate, deoarece nerespectarea acestei cerințe în timpul producției blocului ar duce la blocuri incomplete și alte noduri ar respinge validitatea lor. Dacă un producător de blocuri dorește să încorporeze 10 tranzacții pe lanț, trebuie de asemenea să efectueze SNARK pentru tranzacțiile din fruntea cozii. Cu toate acestea, au opțiunea de a produce SNARK-ul sau de a folosi cele generate de un grup special de participanți numiți snarkers. ## Snarkers Snarkers, cunoscuți și sub numele de provers, produc zk-SNARKs utilizate în verificarea tranzacțiilor. Producătorii de blocuri plătesc snarkers din taxele totale de tranzacție pe care le primesc pentru adăugarea de noi blocuri. Totuși, pentru a se califica pentru aceste taxe, snarkers trebuie să depună oferte. Trebuie menționat că un zk-SNARK al unui snarker trebuie să fie folosit într-un bloc, iar producătorul de blocuri care îl folosește este responsabil pentru a stimula snarkerul. Acest lucru creează o economie de afaceri unde mai mulți snarkers pot depune oferte legate de aceeași tranzacție. Producătorii de blocuri, pe de altă parte, sunt interesați de profituri și vor alege oferta cu cele mai mici taxe. În consecință, snarkers sunt provocați să producă SNARK-uri cu costuri reduse.

Cum au loc tranzacțiile pe Mina

Procesul începe cu un utilizator care inițiază o tranzacție, după care aceasta ajunge în mempool, un grup de tranzacții valide, dar neconfirmate. În continuare, snarkerii intervin prin realizarea de dovezi sau SNARKS. Procesul continuă cu selectarea unui producător de blocuri (BP) pentru a grupa tranzacțiile într-un bloc. Este important de menționat că un BP filtrează prin mempool pentru a găsi tranzacțiile profitabile. Apoi, BP-ul alege un SNARK conform regulilor mecanismului de consens. Este important de menționat că un producător de blocuri examinează ofertele pentru SNARK-ul cu cel mai mic preț. În plus, tranzacțiile recent adăugate au un registru actualizat al SNARK-urilor. Următorul pas este incorporarea SNARK-urilor într-un bloc, adăugarea blocului la lanț și actualizarea rețelei. Tranzacțiile snarked sunt eliminate din lanț pentru a ajuta la menținerea unei dimensiuni constante a protocolului. Apoi, producătorul de blocuri îmbunătățește zk-SNARKS ale protocolului. În final, noul bloc devine parte imuabilă a lanțului.

Mina Investitori sunt de asemenea interesați de aceste criptomonede.

Această listă prezintă o selecție atent aleasă de Cryptos, ce ar putea prezenta interes pentru investitori. Investitorii care au investit în Mina, au investit de asemenea în următoarele criptomonede. Am realizat analize Crypto proprii pentru toate cryptos enumerate pe Eulerpool.

Începuturile și ascensiunea criptomonedelor

Istoria criptomonedelor începe în anul 2008, când o persoană sau un grup sub pseudonimul Satoshi Nakamoto a publicat whitepaper-ul "Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System". Acest document a pus bazele primei criptomonede, Bitcoin. Bitcoin utiliza o tehnologie descentralizată, cunoscută sub numele de blockchain, pentru a facilita tranzacțiile fără necesitatea unei autorități centrale.

În ianuarie 2009, rețeaua Bitcoin a fost lansată cu minarea blocului Genesis. La început, Bitcoin era mai degrabă un proiect experimental pentru un grup mic de entuziaști. Prima achiziție comercială cunoscută cu Bitcoin a avut loc în 2010, când cineva a cheltuit 10.000 de Bitcoin pentru două pizza. Pe atunci, valoarea unui Bitcoin era doar fracțiuni de cent.

Dezvoltarea altor criptomonede

După succesul Bitcoin, au apărut curând alte criptomonede. Aceste noi valute digitale, adesea numite "Altcoins", căutau să utilizeze și să îmbunătățească tehnologia Blockchain în diferite moduri. Unele dintre cele mai cunoscute Altcoins timpurii sunt Litecoin (LTC), Ripple (XRP) și Ethereum (ETH). Ethereum, fondat de Vitalik Buterin, se diferenția în special față de Bitcoin, deoarece a permis crearea de contracte inteligente și aplicații descentralizate (DApps).

Creșterea pieței și volatilitatea

Piața criptomonedelor a crescut rapid, iar odată cu ea și atenția publică. Valoarea Bitcoin și a altor criptomonede a experimentat fluctuații extreme. Culmi, precum sfârșitul anului 2017, când prețul Bitcoin aproape a atins 20.000 de dolari americani, s-au alternat cu prăbușiri puternice ale pieței. Această volatilitate a atras atât investitori, cât și speculatori.

Provocări regulatorii și acceptare

Pe măsură ce popularitatea criptomonedelor a crescut, guvernele din întreaga lume au început să se ocupe de reglementarea acestei noi clase de active. Unele țări au adoptat o atitudine prietenoasă și au încurajat dezvoltarea tehnologiilor crypto, în timp ce altele au introdus reglementări stricte sau chiar au interzis criptomonedele. În ciuda acestor provocări, acceptarea criptomonedelor în mainstream a continuat să crească constant, cu companii și instituții financiare începând să le adopte.

Ultimele dezvoltări și viitorul

În ultimii ani, dezvoltări precum DeFi (Decentralized Finance) și NFTs (Non-Fungible Tokens) au extins gama de posibilități pe care tehnologia blockchain o oferă. DeFi permite efectuarea tranzacțiilor financiare complexe fără instituțiile financiare tradiționale, în timp ce NFT-urile permit tokenizarea operelor de artă și altor obiecte unice.

Viitorul criptomonedelor rămâne interesant și incert. Întrebări legate de scalabilitate, reglementare și penetrare pe piață rămân fără răspuns. Cu toate acestea, interesul pentru criptomonede și tehnologia Blockchain de bază este mai puternic ca niciodată, iar rolul lor în economia globală se preconizează că va crește în continuare.

Avantajele investițiilor în criptomonede

1. Potențial ridicat de randament

Criptomonedele sunt cunoscute pentru potențialul lor ridicat de randament. Investitorii care au intrat devreme în proiecte precum Bitcoin sau Ethereum au realizat profituri semnificative. Această rentabilitate ridicată face criptomonedele o opțiune de investiție atrăgătoare pentru investitorii care sunt dispuși să-și asume riscuri.

2. Independența față de sistemele financiare tradiționale

Criptomonedele oferă o alternativă la sistemul financiar tradițional. Nu sunt legate de politica unei bănci centrale, ceea ce le face un hedge atractiv împotriva inflației și instabilității economice.

3. Inovație și dezvoltare tehnologică

Investițiile în criptomonede înseamnă de asemenea investiții în noi tehnologii. Blockchain, tehnologia din spatele multor criptomonede, are potențialul de a revoluționa numeroase industrii, de la servicii financiare până la gestionarea lanțurilor de aprovizionare.

4. Lichiditate

Piețele de criptomonede operează non-stop, ceea ce înseamnă o lichiditate mare. Investitorii își pot cumpăra și vinde activele oricând, ceea ce este un avantaj clar comparativ cu piețele tradiționale, care sunt limitate de orele de deschidere.

Dezavantajele investițiilor în criptomonede

1. Volatilitate mare

Criptomonedele sunt cunoscute pentru volatilitatea lor extremă. Valoarea criptomonedelor poate crește sau scădea rapid și imprevizibil, ceea ce reprezintă un risc mare pentru investitori.

2. Incertitudine regulatorie

Peisajul regulatoriu pentru criptomonede este încă în formare și variază considerabil de la o țară la alta. Această incertitudine poate duce la riscuri, în special atunci când sunt introduse legi și reglementări noi.

3. Riscuri de securitate

Deși tehnologia Blockchain este considerată foarte sigură, există riscuri legate de păstrarea și schimbul de criptomonede. Hack-urile și fraudele nu sunt rare în lumea criptomonedelor, ceea ce necesită măsuri suplimentare de precauție.

4. Lipsa de înțelegere și acceptare

Mulți oameni nu înțeleg pe deplin criptomonedele și tehnologia care stă la baza acestora. Această lipsă de înțelegere poate duce la investiții greșite. În plus, acceptarea criptomonedelor ca mijloc de plată este încă limitată.